(0 Votări)83 vizualizări

Consiliul Județean Harghita a organizat miercuri, 17 iunie o dezbatere a cărei temă centrală a fost lipsa cadrelor didactice din învățământul județean.
Discuția a fost condusă de Ferencz Salamon Alpár, președintele comisiei pentru învățământ din cadrul Consiliului Județean Harghita.

Ultima actualizare: joi, 18 iunie 2015

Borboly Csaba, președintele consiliului județean i-a salutat pe cei prezenți și a ținut să menționeze că rezolvarea acestei probleme chiar dacă nu intră în atribuțiile consiliului județean, este un aspect în remedierea căruia instituția dorește să se implice. „Învățarea limbii române în școlile cu predare în limba maghiară reprezentă o mare problemă. Faptul că elevii nu stăpânesc limba română conduce la nepromovarea examenelor și la dificultăți de exprimare”, a afirmat Borboly Csaba, completând că pe lângă lipsa profesorilor calificați de limba română, și la disciplinele cum ar fi maghiara, matematica, fizica sau chimia se confruntă cu aceeași problemă. De asemenea, s-a constatat că de ani buni de zile, personalul tânăr calificat în aceste discipline nu trece pragul școlilor din județ, iar actualii profesori vor ieși la pensie în următorii trei-patru ani.

Printre cei prezenți s-a numărat Szőcs Domokos, director general în cadrul Ministerului Educației și Cercetării, prezența domniei sale oferind un bun prilej pentru a face cunoscute problemele cu care se confruntă sistemul educațional din județ. Acesta a menționat că școala funcționează atunci când există elevi, însă datorită schimbărilor intervenite în ultimii ani, se poate afirma că viitorul școlilor depinde și de existența profesorilor. În opinia sa un rol important în depășirea problemelor care se ivesc datorită lipsei de personal calificat în învățământ, îl au comunitățile a căror implicare este vitală în acest proces.

Au luat cuvântul și Burus-Siklódi Botond, președintele Asociației Pedagogilor Maghiari din România, Makó Zoltán, decanul Universității Sapientia și inspectorii școlari Hodgyai László, Dáné Szilárd și Moraru Drăghici Dorina.

Conform documentului redactat de consiliul județean care propune spre dezbatere subiectul lipsei de cadre didactice și care a fost împărțit celor prezenți se regăsesc informații cu privire la faptul că în acest an Inspectoratul Școlar Județean Harghita a publicat 425 de posturi, din care 61 numiri de catedră, restul fiind posturi de suplinitori pe perioadă determinată. Se constată că și-au înregistrat candidatura foarte multe educatoare, pentru 2 posturi titulare au candidat 137 de persoane. De asemenea, în cazul învățătorilor, 86 de învățători maghiari au depus candidaturile pentru un singur post titular. Și numărul posturilor de suplinitori publicate este foarte mare.

Hodgyai László a făcut o scurtă prezentare a evoluției numărului profesorilor de matematică din județul Harghita. Se poate constata că între în anii 1999-2000 și între 2009-2010 situația a avut o evoluție conform cărei procentul profesorilor de matematică sub 35 de ani a scăzut de la 35 la sută la 14 la sută, în timp ce procentul profesorilor cu vârsta peste 55 de ani a crescut de la 12 la sută la 28 la sută.  În anul 2015 numărul profesorilor titulari de matematică era de 205, din care 112 predau în mediul urban și 93 în mediul rural.  Numărul suplinitorilor calificați este de 29, a celor necalificați 8 și există și 9 profesori pensionari care încă mai predau. În încheierea prezentării sale inspectorul școlar a atras atenția asupra fenomenului care se înregistrează la sate și care a condus la situația în care în mediul rural predă un număr de 43 de profesori care fac naveta din mediul urban. De asemenea, acesta a menționat și faptul că în sistemul de învățământ intră tot mai multe persoane slab pregătite, ajungându-se la diminuarea prestigiului profesional.

Makó Zoltán, decanul Universității Sapientia a vorbit despre lipsa profesorilor calificați, atragerea tinerilor spre această profesie, dar și despre rolul comunității pentru depășirea dificultăților cu care se confruntă învățământul. Acesta consideră că actualul sistem educațional este inadecvat și propune ministerului ca formarea să nu mai dureze trei ani, ci patru și să existe posibilitatea dublei specializări.

Ca și Ferencz Salamon Alpár, Burus-Siklódi Botond, președintele Asociației Pedagogilor Maghiari din România, a menționat rolul descentralizării în procesul de angajare al personalului didactic, astfel sistemul de repartizare să se facă la nivel local. De asemenea, acesta a mai amintit că pentru atragerea tinerilor în acest sistem comunitatea trebuie să ofere facilități, cum ar fi spre exemplu locuințele de serviciu, mai ales în mediul rural. Acesta a conchis că la momentul actual există pedagogi, însă aceștia trebuie să se specializeze astfel pentru a se putea asigura un învățământ de calitate generațiilor viitoare.

Inspectorul școlar Moraru Drăghici Dorina a vorbit despre pașii care s-au făcut în redactarea unei programe flexibile care are la bază comunicarea în limba română și care vine atât în ajutorul profesorilor, cât și în cea a elevilor. Aceasta a scos în evidență și rolul profesorului în însușirea materiei și a atras atenția asupra slabei pregătiri a personalului didactic. Participarea la programele acreditate și care sunt destinate profesorilor de limba și literatura română reprezentând o soluție în acest sens. Nici rolul comunității nu trebuie neglijat, nevoile educaționale identificându-se la nivelul acestora.

Cât privește disciplina în limba maghiară, inspectorul școlar de specialitate, Dáné Szilárd a menționat că numărul profesorilor la această disciplină este unul corespunzător, există de asemenea numeroși profesori calificați la această disciplină și care au posibilitatea de a se titulariza.

Se poate constata că și abandonul carierei reprezintă un factor care a condus la această situație. Și în ceea ce privește dubla specializare a profesorilor se întâmpină anumite dificultăți legislative.

La finalul întâlnirii președintele consiliului județean, Borboly Csaba făcând o sinteză a celor discutate a spus că descentralizarea în domeniul resurselor umane, rolul comunității, respectarea meseriei de profesor, reformarea și reconversia profesională sunt factori care pot conduce la îmbunătățirea situației profesorilor din județ.

Miercurea-Ciuc, 17 iunie 2015