Din articol se simte apropierea alegerilor parlamentare, scrutinul fiind o bună ocazie pentru politicienii români de a juca din nou binecunoscuta carte maghiară, evocând totodată limbajul şi conţinutul faimosului Raport Har-Cov din anii ‘90. Cu toate acestea articolul cu pricina tratează o falsă problemă, în loc să se ocupe cu problemele reale care frământă societatea românească, de exemplu de ce părăsesc ţara medicii într-un număr aşa de mare.

„Am verificat veridicitatea afirmaţiilor din articolul amintit şi am aflat că formularul analizei audiometrice (care este redactat în limba maghiară – fapt contestat de pacientul secţiei ORL al spitalului din Miercurea-Ciuc) nu este parte al fişei medicale a bolnavului – care este întocmită exclusiv în limba română – ci doar o anexă a acesteia. Rezultatele investigaţiei au fost aduse la cunoştinţa pacientului în limba română, folosindu-se documentele, formularele tipizate elaborate de către Ministerul Sănătăţii, aşadar a fost informat în limba sa maternă, nefiindu-i lezate drepturile constituţionale. Softul aparatului medical de audiometrie conţine buletine de analiză în mai multe limbi, printre care engleză, maghiară, spaniolă, dar nu şi în limba română. (Pesemne dacă documentul respectiv ar fi fost elaborat în engleză sau spaniolă nu ar fi bătut în ochii nimănui!) Deoarece medicii noştri profesează într-un mediu preponderent maghiar, este normal să aleagă formularul în limba maghiară în loc de formularul în limba chineză, de exemplu. Dar nu acest formular este relevant, ci rezultatul investigaţiei, precum şi diagnosticul stabilit de medic, iar acestea au fost scrise în limba română şi pe acest formular de investigaţii”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba. După părerea preşedintelui, problema folosirii limbii materne are şi un alt aspect, despre care nu se prea vorbeşte: un procent însemnat al pacienţilor de etnie maghiară din judeţul Harghita nu înţeleg buletinele de analiză medicală, fişele medicale întocmite în limba română – fapt asupra căruia de multe ori au atras atenţia medicii din zonă. Deci ar fi de dorit ca aceste documente să fie redactate şi în limba maghiară, deoarece şi cetăţenii români de etnie maghiară au dreptul de a beneficia de informaţii în limba lor maternă, la fel ca etnicii români, conform art. 4. alin. 2. din Constituţia României: „România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială.” Borboly Csaba s-a referit şi la art. 19 din Legea 215/2001: „În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, precum şi serviciile publice deconcentrate asigură folosirea, în raporturile cu aceştia, şi a limbii materne, în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale prezentei legi şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte.”

„Până când aceste prevederi nu sunt respectate în totalitate – în cazul de faţă, până când spitalele nu redactează documente medicale în limba maghiară – nu putem face altceva decât să constatăm: în judeţul Harghita nu autorităţile şi instituţiile publice judeţene sau locale îi discriminează pe cetăţeni, ci autorităţile centrale prin faptul că nu aplică în totalitate legile create chiar de ele”, a afirmat preşedintele consiliului judeţean.

 

Miercurea-Ciuc, 5 noiembrie 2012