În data de 7 ianuarie a avut loc la Siculeni comemorarea a 249 de ani de la tragicele evenimente cunoscute sub numele „Siculicidium”. Conform datelor istorice, în data de 7 ianuarie 1764, armata austriacă a atacat localitatea Siculeni şi a avut loc un masacru fără precedent, fiind ucişi locuitorii din Siculeni şi secuii din regiunea Trei Scaune – aproximativ 2500 de persoane. Multe persoane au pierit în râul Olt, iar satul a fost jefuit şi ars. Motivul acestui genocid a fost faptul că secuii din Ciuc şi din Trei Scaune s-au revoltat împotriva serviciului militar obligatoriu impus în urmă cu un an de către împărăteasa Maria Tereza care a avut planul să organizeze garnizoana de frontieră din Transilvania şi a început recrutarea forţată în Secuime. Prin înăsprirea măsurilor de recrutare a crescut şi rezistenţa din partea secuilor.
Ultima actualizare: marţi, 08 ianuarie 2013
Comemorarea victimelor tragicului eveniment a avut loc în biserica catolică şi la monumentul Siculicidium din localitate. Prezenţi la eveniment au fost Borboly Csaba, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Becze István şi Szentes Antal, consilieri judeţeni, senatorul Tánczos Barna, parlamentarii Antal István şi Korodi Attila, respectiv Zsigmond Barna Pál, consulul general al Ungariei la Miercurea-Ciuc. Pe lângă localnici, au fost prezenţi de asemenea şi reprezentanţii localităţilor învecinate, dar şi reprezentanţi ai ceangăilor din Moldova.
În discursul său, primarul localităţii, Szentes Csaba a spus că şi pe timpul răscoalei din 1764 aceste teritorii au fost locuite de oameni paşnici, care nu s-au răsculat împotriva puterii cu arme, ci au încercat să-şi apere drepturile, să-şi păstreze libertatea pe cale paşnică.
Borboly Csaba a reamintit faptul că de-a lungul istoriei, secuii şi-au unit forţele atât în situaţiile critice în faţa puterilor dornice de ale îngrădi drepturile, cât şi în faţa inamicilor.
„În zilele noastre, această dragoste de libertate este folosită în discursul public sub forma conceptului de autonomie. Strămoşii noştri nu doar au vorbit şi lansat teorii despre autonomie, ci viaţa lor de zi cu zi s-a organizat în acest spirit. Au avut întotdeauna atâta autonomie în funcţie de cât au fost în stare să lupte, iar cu drepturile dobândite şi-au dus traiul de zi cu zi. Aşa se întâmplă şi în zilele noastre, avem atâta autonomie câtă ne dobândim şi conservăm”, a afirmat preşedintele consiliului judeţean. Borboly Csaba a numit localitatea Siculeni un simbol al curajului. După părerea sa, nu pericolele de felul trupelor austriece reprezintă „ameninţări reale” la adresa comunităţii maghiare, ci aceste pericole sunt reprezentate de migraţia populaţiei, indiferenţa, nepăsarea faţă de treburile publice şi introvertirea.
„Aceste ameninţări sunt mai puţin vizibile, mai puţin palpabile, însă sunt reale. Prin urmare, comemorarea de astăzi este importantă deoarece ne pregăteşte şi pentru preîntâmpinarea acestor primejdii”, a conchis Borboly Csaba. (Discursul întreg poate fi citit
aici.)
Consulul general al Ungariei, Zsigmond Barna Pál a asemănat evenimentele de la Siculeni din 7 ianuarie 1764 cu cele petrecute în 6 octombrie 1849 la Arad.
„Martirii de la Siculeni au plătit cu preţul cel mai scump, şi anume cu viaţa lor, păstrarea drepturilor obţinute cu secole în urmă. Acesta este motivul pentru care suntem obligaţi să ne aducem aminte de ei, deoarece şi-au dat viaţa pentru ca noi să existăm astăzi. Faptul că aici, azi, trăiesc secui, se datorează şi lor. Mesajul lor este şi astăzi clar şi pătrunzător: există şanse de supravieţuire. Pentru aceasta este nevoie de cooperare începând din cadrul micilor comunităţi, a familiilor şi terminând cu comunitatea naţională”, a afirmat consulul general.
Senatorul Tánczos Barna a atras atenţia asupra similarităţii din prezent a pericolului de acum două secole şi jumătate.
„Constituirea unităţilor administrativ-teritoriale de la jumătatea secolului al XVIII-lea, prin desfiinţarea scaunelor secuieşti, a urmărit stârpirea autonomiei populaţiei secuieşti, încercând împiedicarea luării hotărârilor în ceea ce priveşte soarta proprie. Unii politicieni din zilele noastre doresc aplicarea aceloraşi tactici de divizare a Ţinutului Secuiesc. Asemenea propagandei habsburgice, pentru o administraţie modernă se doreşte reorganizarea administrativă şi teritorială, intenţia reală fiind dezbinarea secuilor, îngenuncherea şi asimilarea acestora, lucru care nu poate fi trecut cu vederea, trebuie să întreprindem demersuri simultane aici, acasă, la Bucureşti şi la Bruxelles”, a spus senatorul.
Evenimentele de comemorare s-au încheiat prin depunerea de coroane şi intonarea imnului secuilor şi a celui ungar.
Miercurea-Ciuc, 7 ianuarie 2013