Din nefericire această afirmaţie este adevărată nu doar în cazul referendumului pentru restructurare administrativă ci şi pentru orice fel de referendum, fie local sau naţional. Referendumul are doar un caracter consultativ şi nu unul obligatoriu din cauza legislaţiei respective. Privind doar referendumul iniţiat de preşedintele României, ne dăm seama că rezultatele obţinute nu obligă Parlamentul de a lua în considerare rezultatele din cauza caracterului consultativ. Din păcate aceeaşi situaţie există şi în cazul referendumurilor locale/judeţene, în special ceea ce priveşte structurile administrative, deoarece în privinţa legilor existente dacă parlamentul doreşte ia în considerare referendumul, dacă nu doreşte nu. Prin urmare, dacă rămâne legislaţia actuală în forma actuală, noi aici, în Ţinutul Secuiesc, putem vota despre orice, dacă deciziile sunt luate oricum în Bucureşti.

 

Nu cred că această situaţie este compatibilă cu o democraţie, de aceea consider că este necesară modificarea legislaţiei şi acordarea unui caracter executoriu a rezultatelor şi garanţia juridică a referendumului. Până nu se vor lua măsuri, referendumul local sau naţional nu este altceva decât un sondaj de opinie, un exit poll, care va fi luat în considerare dacă vrea şi organul guvernamental (consiliul local, consiliul judeţean, parlamentul, guvernul), iar dacă nu vrea, le va ignora fără nici o consecinţă legală.

 

Sper ca iniţiatorii referendumului sunt conştienţi de situaţia juridică şi putem colabora împreună pentru schimbarea acestei situaţii. Cum am mai menţionat mai sus, până când în sistemul juridic actual nu este încorporată o asigurare clară şi neechivocă a caracterului executoriu a referendumului, până atunci referendumul nu va fi mai mult decât un instrument de demonstraţii politice, cum ar fi protestele sau adunările de semnături.

 

Potrivit reglementărilor în vigoare în cazul modificărilor hotărârilor administrative trebuie ţinute referendumuri, însă indiferent de rezultatele acestora, Parlamentul României poate lua orice decizie vrea. Populaţia unei localităţi sau a unui judeţ nu are mijloacele necesare pentru a împiedica o reorganizare nedorită sau pentru a determina o schimbare dorită. Politicienii bucureşteni pot decide în astfel de cazuri fără noi, fapt care trebuie schimbat după părerea mea, din cauză că acesta nu corespunde principiului de bază al Constituţiei României, potrivit căreia poporul suveran este acela, care în mod indirect, prin organele reprezentative sau direct prin referendum îşi exersează drepturile. Posibilitatea exersării suveranităţii poporului este o problemă fundamentală, de bază, însă acest drept este cât se poate de limitat, în ciuda dispoziţiei bombastice din Constituţie.

 

Sunt convins că populaţia îşi are opinia despre diviziunea administrativă, hotarele regiunilor de dezvoltare sau în privinţa necesităţii decentralizării, indiferent de naţionalitate sau de domiciliu, oriunde în ţară ar fi acesta.

 

Acest punct de vedere se poate impune doar dacă voinţa poporului se poate manifesta şi nu partidele politice sunt cele care decid pe baza propriilor interese legate de putere.

 

Referendumul ţinut în acest sfârşit de săptămână în judeţul Constanţa atrage atenţia asupra deficienţelor cadrului legislativ şi a lipsei regularităţii problematicii. Acest fapt justifică necesitatea revizuirii cadrului legislativ în vigoare. O altă situaţie controversată este faptul, că un anume procent (10-20%) al locuitorilor nu poate iniţia un referendum despre un lucru în care ei sunt interesaţi, privilegiat în acest sens fiind consiliul local sau judeţean format din politicieni. Populaţia poate iniţia referendumuri doar în cazul în care vor dizolvarea consiliului local/judeţean, sau rechemarea primarului/preşedintelui consiliului judeţean, însă în alte cazuri, mai importante decât acele personale, ei nu au dreptul de a lua decizii majore.

 

Cred cu desăvârşire, că elita politicii româneşti şi-ar face treaba dacă ar lăsa populaţia să organizeze referendumuri decisive (nu consultative) în cazul problemelor proprii ale comunităţilor locale.

 

În timpul preşedinţiei consiliului judeţean am întâlnit cazuri în care comunităţile aveau opinii diferite de cele ale elitei politice locale în ceea ce priveşte investiţiile, dezvoltările sau privatizările serviciilor publice, însă din cauza reglementărilor juridice care împiedică realizarea democraţiei, ei nu au avut posibilitatea de a-şi impune punctul de vedere.

 

Ca suveranitatea locuitorilor să se poată realiza în legătură cu problemele mai sus menţionate şi toate celelalte importante este nevoie de schimbarea reglementării sistemului referendumului odată cu legislaţia alegerilor pe ordinea de zi, pentru a face posibilă organizarea referendumurilor în toată ţara unde este nevoie de aşa ceva. Odată cu alegerile din anul viitor ar trebui să se organizeze referendumuri în localităţile unde acestea ar fi necesare. Această iniţiativă ar duce la scăderea cheltuielilor şi ar asigura succesul acestor referendumuri locale. Astfel ar fi asigurată prezenţa multor cetăţeni la referendum, prezenţă absolut necesară pentru succesul acestuia.

 

De aceea propun preşedintelui Uniunii Democratice Maghiare din România, domnul Kelemen Hunor, să formeze o echipă de lucru în care putem prelucra iniţiativele modificării Legii 3 din anul 2000.

 

 

 

Borboly Csaba,

 

preşedintele Consiliului Naţional al Primarilor şi Consilierilor UDMR,

 

preşedintele Consiliului Judeţean Harghita

 

 

 

Miercurea Ciuc, 9 noiembrie 2011